Care este un mecanism de consens?

Un mecanism de consens este o metodă folosită de rețelele blockchain pentru a ajunge la un acord privind validitatea tranzacțiilor și ordinea în care acestea sunt adăugate la blockchain. Acest acord este crucial pentru menținerea integrității și securității rețelei, deoarece asigură că toți participanții au o vedere consistentă asupra istoricului blockchain-ului.

Utilizați aplicația multichain Bitcoin.com Wallet, de încredere pentru milioane de utilizatori, pentru a cumpăra, vinde, tranzacționa și gestiona în siguranță și cu ușurință Bitcoin și cele mai populare criptomonede.

De ce sunt necesare mecanismele de consens?

Blockchain-urile sunt rețele descentralizate, ceea ce înseamnă că nu sunt controlate de nicio entitate unică. Această descentralizare este una dintre punctele forte ale tehnologiei blockchain, deoarece face rețeaua mai rezistentă la cenzură și manipulare. Totuși, prezintă și o provocare: cum să asigurăm că toți participanții din rețea sunt de acord cu privire la validitatea tranzacțiilor și ordinea în care sunt adăugate la blockchain.

Aici intervin mecanismele de consens. Ele oferă un set de reguli și proceduri care permit rețelei să ajungă la un acord, chiar și în absența unei autorități centrale. Fără un mecanism de consens fiabil, actorii rău intenționați ar putea altera istoricul tranzacțiilor, cheltui de două ori monedele, sau altfel perturba funcționarea rețelei. Acest lucru ar submina încrederea și valoarea criptomonedei.

Ce este un mecanism de consens?

Un mecanism de consens este o metodă care permite unui grup de oameni să fie de acord asupra unui lucru, chiar dacă nu au încredere unii în alții. În contextul criptomonedelor, un mecanism de consens este folosit pentru a asigura că toți participanții dintr-o rețea descentralizată sunt de acord cu starea actuală a blockchain-ului. Acest lucru este esențial pentru securitatea și integritatea rețelei, deoarece previne ca actorii rău intenționați să altereze istoricul tranzacțiilor sau să cheltuiască de două ori monedele.

Cum funcționează mecanismele de consens

Mecanismele de consens variază în implementarea lor, dar, în general, implică următorii pași:

1. Transmiterea tranzacțiilor: Când un utilizator inițiază o tranzacție, aceasta este transmisă rețelei de noduri (calculatoare care participă la blockchain).

2. Validarea tranzacțiilor: Nodurile verifică tranzacția, asigurându-se că respectă regulile protocolului, cum ar fi faptul că expeditorul are fonduri suficiente și nu încearcă să cheltuie de două ori monedele.

3. Propunerea blocului: Un nod este selectat să propună un nou bloc de tranzacții care să fie adăugat la blockchain. Procesul de selecție variază în funcție de mecanismul de consens.

4. Validarea blocului: Alte noduri verifică blocul propus, asigurându-se că acesta conține doar tranzacții valide și îndeplinește cerințele mecanismului de consens.

5. Adăugarea blocului: Dacă o majoritate de noduri sunt de acord cu validitatea blocului propus, acesta este adăugat la blockchain.

6. Distribuția recompensei: Nodul care a propus blocul, și uneori alte noduri participante, primesc o recompensă pentru contribuția lor la procesul de consens.

Tipuri de mecanisme de consens

Există multe tipuri diferite de mecanisme de consens, fiecare cu propriile puncte forte și slăbiciuni. Unele dintre cele mai comune mecanisme de consens utilizate în criptomonede includ:

1. Dovada muncii (PoW)

Dovada muncii (PoW) este mecanismul original de consens, utilizat pentru prima dată de Bitcoin. În PoW, minerii concurează pentru a rezolva un puzzle computațional intensiv. Primul miner care rezolvă puzzle-ul poate adăuga un nou bloc de tranzacții la blockchain și este recompensat cu criptomonede nou generate.

Avantajele PoW:

• Securitate ridicată: PoW este considerat foarte sigur, deoarece necesită o putere computațională semnificativă pentru a altera blockchain-ul.
• Decentralizare: PoW permite un grad ridicat de descentralizare, deoarece oricine cu suficientă putere de calcul poate participa la minerit.

Dezavantajele PoW:

• Consum intensiv de energie: PoW consumă o cantitate mare de energie, ceea ce a ridicat îngrijorări cu privire la impactul său asupra mediului.
• Limitări de scalabilitate: PoW poate gestiona doar un număr limitat de tranzacții pe secundă, ceea ce poate duce la congestionarea rețelei și la comisioane ridicate pentru tranzacții.

Citește mai multe: Ce este Dovada muncii?

2. Dovada mizei (PoS)

Dovada mizei (PoS) este o alternativă la PoW care își propune să abordeze consumul său de energie și limitările de scalabilitate. În PoS, validatori sunt aleși pentru a propune noi blocuri pe baza cantității de criptomonede pe care le dețin și sunt dispuși să le "mizeze" ca garanție.

Avantajele PoS:

• Eficiență energetică: PoS consumă semnificativ mai puțină energie decât PoW, deoarece nu necesită ca minerii să rezolve puzzle-uri complexe.
• Scalabilitate: PoS poate gestiona un volum mai mare de tranzacții pe secundă decât PoW.
• Bariere de intrare mai mici: PoS permite o participare mai mare la procesul de consens, deoarece oricine cu o cantitate suficientă de criptomonede poate deveni validator.

Dezavantajele PoS:

• Problema "Nimic de pierdut": Validatorii ar putea valida mai multe lanțuri simultan fără costuri suplimentare, ceea ce ar putea duce la o rețea mai puțin sigură.
• Riscuri de centralizare: Dacă un număr mic de entități controlează majoritatea criptomonedelor mizate, ar putea influența rețeaua.

Citește mai multe: Ce este Dovada mizei?

3. Dovada mizei delegată (DPoS)

Dovada mizei delegată (DPoS) este o variație a PoS în care deținătorii de jetoane votează pentru delegați care îi reprezintă ca validatori. Delegații cu cele mai multe voturi sunt responsabili pentru validarea tranzacțiilor și adăugarea de blocuri. Un exemplu bun este Tron DAO.

Avantajele DPoS:

• Eficiență: DPoS poate atinge un debit mai mare de tranzacții comparativ cu PoS tradițional, deoarece un număr mai mic de delegați sunt responsabili pentru producerea blocurilor.
• Responsabilitate: Delegații sunt responsabili față de deținătorii de jetoane care au votat pentru ei, ceea ce poate încuraja un comportament responsabil.

Dezavantajele DPoS:

• Preocupări de centralizare: DPoS poate fi mai centralizat decât alte variante PoS, deoarece numărul de delegați este limitat.

4. Dovada autorității (PoA)

Dovada autorității (PoA) este un mecanism de consens în care validatorii sunt preselectați pe baza reputației sau identității lor. Acest mecanism este adesea utilizat în blockchain-uri private sau permise, unde participanții sunt cunoscuți și de încredere.

Avantajele PoA:

• Eficiență: PoA poate atinge un debit ridicat de tranzacții, deoarece numărul de validatori este limitat și sunt entități cunoscute.
• Simplitate: PoA este relativ simplu de implementat și gestionat.

Dezavantajele PoA:

• Centralizare: PoA este foarte centralizat, deoarece validatorii sunt preselectați.
• Lipsa de transparență: Procesul de selecție pentru validatori poate să nu fie transparent, ceea ce ar putea duce la preocupări legate de corectitudine.

5. Toleranța Bizantină Practică la Eroare (PBFT)

Toleranța Bizantină Practică la Eroare (PBFT) este un mecanism de consens proiectat să tolereze noduri rău intenționate sau defecte. Implică un proces de comunicare multi-round în care nodurile schimbă mesaje pentru a ajunge la un acord asupra stării blockchain-ului.

Avantajele PBFT:

• Toleranță la erori: PBFT poate tolera un anumit număr de noduri defecte sau rău intenționate fără a compromite integritatea rețelei.
• Finalitate: PBFT oferă o finalitate instantanee, ceea ce înseamnă că odată ce o tranzacție este confirmată, nu poate fi inversată.

Dezavantajele PBFT:

• Limitări de scalabilitate: PBFT poate fi mai puțin scalabil decât alte mecanisme de consens, deoarece cheltuielile de comunicare cresc odată cu numărul de noduri.
• Complexitate: PBFT este un mecanism complex de implementat și gestionat.

Cum să alegi un mecanism de consens

Alegerea mecanismului de consens pentru o rețea blockchain depinde de nevoile și obiectivele specifice ale proiectului. Factorii de luat în considerare includ:

• Securitate: Nivelul de securitate necesar pentru rețea.
• Scalabilitate: Debit și capacitatea tranzacțională dorite ale rețelei.
• Decentralizare: Nivelul de descentralizare dorit pentru rețea.
• Eficiență energetică: Consumul de energie al mecanismului de consens.

Managementul activelor în finanțele tradiționale

Înainte de criptomonede, nu exista o modalitate practică de a gestiona personal toate activele financiare. Cea mai apropiată aproximare era de a deține fizic toate activele, cum ar fi numerarul fiat, metalele prețioase și imobiliarele. Ar trebui să păstrezi acele active sub pat sau într-un seif. Aproape nimeni nu face acest lucru din motive evidente: a) este scump să ai spațiul și echipamentul pentru a-ți proteja singur averea b) pierzi accesul la majoritatea serviciilor și produselor financiare, cum ar fi plățile, tranzacționarea de acțiuni și împrumuturile. Majoritatea oamenilor renunță la controlul total al activelor lor din cauza acestor dezavantaje.

Totuși, oamenii doresc să direcționeze personal unde și cum să-și folosească și să-și investească activele. Odată cu apariția internetului, a existat o creștere abruptă a procentului de investitori individuali. Această creștere a investitorilor auto-direcționați a scos la iveală problemele de bază ale dependenței de intermediari. Acțiunile întreprinse de Robinhood la sfârșitul lunii ianuarie 2021 și de London Metal Exchange în martie 2022 au prezentat burse centralizate care au suspendat anumite acțiuni pentru a se proteja. Ambele cazuri au atras atenția autorităților de reglementare și a proceselor judiciare.

Managementul activelor în crypto

Este important să începem cu faptul că doar pentru că folosești crypto nu înseamnă automat că ai control deplin asupra activelor tale crypto. Trebuie să folosești un portofel auto-custodial pentru a face acest lucru. Dacă ai achiziționat crypto de la un exchange centralizat (CEX), atunci încă depinzi de o terță parte pentru a-ți custodia activele.

Citește mai multe:

• Ce este un portofel auto-custodial?
• Ce este managementul activelor crypto?

Auto-custodia îți limitează expunerea la riscurile terților, cum ar fi insolvența și managementul defectuos al activelor. Evenimentele recente din crypto au subliniat riscurile serviciilor de custodie. Auto-custodia nu elimină complet toate riscurile. Așa ceva este imposibil în această lume, dar riscurile opace ale terților sunt în esență eliminate. Totuși, vei avea unele riscuri din interacțiunea cu DApps DeFi, dar aceste riscuri sunt transparente și bine înțelese.

Folosirea DApps DeFi auto-custodiale va elimina complet riscurile ca terții să tranzacționeze împotriva clienților lor sau să sacrifice depozitele clienților pentru a se salva pe ei înșiși.

Managementul activelor crypto este, de asemenea, o categorie mai largă decât managementul activelor în piețele tradiționale. Orice poate fi tokenizat poate fi gestionat dintr-un singur portofel de active crypto. Acest lucru include criptomonede și active digitale tokenizate, cum ar fi NFT-urile. NFT-urile pot reprezenta artă, muzică, video, poziții derivate, poziții de randament, polițe de asigurare, poziții pe piețele de predicție și, în viitor, ar putea include graficul tău social pentru site-urile de rețele sociale, parolele și acreditările online.

Piețele financiare tradiționale și companiile web2 precum Google, Facebook, Twitter și Netflix au multe în comun. Ambele controlează și monetizează banii și datele tale.

Managementul activelor crypto schimbă toate acestea.

Aflați mai multe despre finanțele descentralizate (DeFi) și aplicațiile descentralizate (dApps)

Viitorul mecanismelor de consens

Domeniul mecanismelor de consens este în continuă evoluție, cu abordări noi și inovatoare fiind dezvoltate. Unele dintre tendințele emergente includ:

• Mecanisme de consens hibride: Combinarea mai multor mecanisme de consens pentru a profita de punctele lor forte și a le atenua slăbiciunile.
• Dovada spațiului și timpului: Folosirea spațiului de stocare sau a timpului computațional ca măsură de consens.
• Mecanisme de consens rezistente la cuante: Proiectarea mecanismelor de consens care sunt rezistente la atacurile din partea computerelor cuantice.