„The Everything Code” este un cadru macroeconomic care explică ciclurile pieței prin corelarea datelor demografice, a creșterii datoriei, a condițiilor de lichiditate și a activității economice cu prețurile activelor din domeniul criptomonedelor, al acțiunilor și al piețelor globale.
Folosiți tehnologia multichain Aplicația Bitcoin.com Wallet, platformă în care milioane de utilizatori au încredere pentru a cumpăra, vinde, tranzacționa și gestiona în siguranță bitcoin și cele mai populare criptomonede.
Prezentare generală
Începând din 2008, economia mondială a intrat în ceea ce analiștii de la Global Macro Investor numesc Era lichidității. Conform Codul Totului, acest nou context poate fi înțeles cel mai bine printr-o ecuație simplă:
Creșterea PIB-ului = creșterea populației + creșterea productivității + creșterea datoriei.
Pe măsură ce creșterea populației încetinește și productivitatea stagnează, creșterea datoriei a devenit principalul motor al PIB-ului. Pentru a susține această datorie, guvernele și băncile centrale injectează lichiditate în sistemul financiar prin măsuri de relaxare cantitativă, cheltuieli bugetare și extinderea bilanțului.
Rezultatul este o schimbare structurală: piețele au devenit determinat de lichiditate, nu axate pe productivitate. Acțiuni, obligațiuni, proprietăți imobiliare și chiar Bitcoin acum evoluează în același ritm, în funcție de schimbările în ceea ce privește lichiditatea globală.
Acest cadru a devenit rapid unul dintre cele mai discutate modele macroeconomice pentru înțelegerea Ciclurile prețului Bitcoin și ritmul general al piețelor financiare.
Video: De ce lichiditatea determină ciclurile pieței
Următorul videoclip scurt oferă o prezentare succintă a „Everything Code”, explicând modul în care lichiditatea, dinamica datoriei și condițiile macroeconomice influențează ciclurile de piață în ceea ce privește Bitcoin, criptomonedele și activele tradiționale.
Cum funcționează „The Everything Code”
La baza modelului stă observația că Fluxurile de lichiditate, și nu indicatorii fundamentali tradiționali, determină performanța activelor. Raoul Pal și Julien Bittel descriu această dinamică ca pe un lanț predictiv:
Condiții financiare → Lichiditate → ISM (ciclul economic) → Prețurile activelor
- Condiții financiare (cum ar fi ratele dobânzilor, cursul dolarului și marjele de credit) influențează oferta de lichiditate.
- Lichiditate, măsurată prin bilanțurile băncilor centrale și operațiunile Trezoreriei, determină Indicele ISM din sectorul manufacturier, un indicator anticipator al activității economice.
- Prețurile activelor - acțiuni, obligațiuni și cripto - reacționează cu o întârziere la evoluțiile indicelui ISM și ale lichidității.
Din punct de vedere istoric, lichiditatea anticipează indicele ISM cu aproximativ șase luni, iar indicele ISM anticipează evoluția activelor cu aproximativ nouă luni. Acest lucru explică de ce piețele înregistrează adesea o creștere înainte ca datele economice să se îmbunătățească și de ce recesiunile încep în timp ce PIB-ul pare încă puternic.
Era lichidității
În lumea de după 2008, datoria a devenit un substitut al creșterii reale. Ratele scăzute ale dobânzilor și intervenția băncilor centrale au transformat crearea de lichidități într-o caracteristică permanentă a economiei globale.
Înainte de 2008, creșterea economică era determinată în principal de creșterea productivității și de extinderea forței de muncă. De la criza financiară încoace, însă, îmbătrânirea populației și încetinirea ritmului de inovare au făcut ca economiile să devină dependente de creșterea gradului de îndatorare. Pentru a preveni intrarea în incapacitate de plată și a menține creșterea economică, factorii de decizie politică răspund la fiecare încetinire a creșterii economice cu noi valuri de lichidități.
Astfel se creează un ciclu repetitiv:
- Creșterea lichidității → inflația activelor → înăsprirea politicii monetare → încetinirea creșterii economice → relansarea lichidității.
Fiecare mare piață în creștere și piață în scădere din 2008 – de la acțiuni și imobiliare până la Bitcoin – poate fi atribuită acestui ritm. De asemenea, acest lucru explică de ce diversificarea tradițională și-a pierdut din eficacitate: atunci când lichiditatea crește, aproape toate activele înregistrează o creștere simultană; când se contractă, aproape toate înregistrează o scădere.
Bitcoin și „The Everything Code”
Bitcoin se încadrează în cadrul conceptual al „The Everything Code” în două moduri distincte.
În primul rând, se comportă ca un activ de lichiditate la nivel macro. Începând din 2013, prețul Bitcoin a prezentat o corelație puternică cu masa monetară globală M2 și cu bilanțurile băncilor centrale. Când lichiditatea crește, Bitcoin se apreciază; când lichiditatea se restrânge, acesta scade.
În al doilea rând, Bitcoin funcționează ca un activ de adoptare a rețelei reglementat de Legea lui Metcalfe, care afirmă că valoarea unei rețele crește proporțional cu pătratul numărului său de utilizatori. Pe măsură ce adoptarea Bitcoin crește, baza sa de valoare fundamentală se extinde independent de fluctuațiile de lichiditate pe termen scurt.
Intersecția acestor două forțe – ciclurile de lichiditate și adoptarea de către utilizatori – explică de ce Bitcoin trece prin cicluri de creștere și scădere care se întind pe mai mulți ani. Lichiditatea dictează ritmul; adoptarea amplifică amploarea.
Ciclul trunchiat din 2021
Ciclul din 2021 a reprezentat unul dintre cele mai clare teste în condiții reale ale acestui model. Mulți se așteptau ca piața bull a Bitcoinului să continue pe tot parcursul anului 2022, pe baza calendarului de halving de patru ani. În schimb, prețurile au atins nivelul maxim în noiembrie 2021 și au intrat într-o perioadă de scădere prelungită.
Conform cărții „The Everything Code”, motivul era simplu: Lichiditatea globală a atins nivelul maxim în martie 2021 pe măsură ce băncile centrale au început să reducă treptat măsurile de stimulare, iar Trezoreria SUA și-a refăcut rezervele de numerar.
Lichiditatea, și nu mecanismul de reducere la jumătate, a determinat încheierea prematură a ciclului. În schimb, ciclurile anterioare – din 2013 și 2017 – au coincis cu faze de expansiune a lichidității, aliniind atât efectele macroeconomice, cât și cele legate de ofertă.
Această perspectivă oferă o nouă viziune asupra Reducerea la jumătate a recompensei pentru Bitcoin narațiunea ca factor secundar, nu ca factor principal.
Următorul ciclu de lichiditate (2024–2026)
Conform modelului „Everything Code”, începând cu anul 2026, lumea va intra într-o nouă fază de expansiune. Aproximativ 9 trilioane de dolari datorie publică a Statelor Unite trebuie refinanțate în cursul anului viitor, ceea ce va necesita noi injecții de lichidități pentru stabilizarea piețelor.
Băncile centrale au început deja să relaxeze condițiile financiare pentru a gestiona presiunile legate de refinanțare și pentru a preveni apariția unor tensiuni sistemice. Dacă modelul se confirmă, acest val de lichiditate ar putea prelungi ciclul actual până în sfârșitul anului 2026, creând ceea ce Global Macro Investor numește „zona bananelor” – faza finală parabolică a unei expansiuni a lichidității.
În cazul Bitcoin, acest lucru înseamnă o potențială corelare între creșterea lichidității și adoptarea rețelei, similar cu ciclurile ascendente macroeconomice anterioare.
Avantajele înțelegerii „Codului Totului”
- Claritatea macro: Ajută investitorii și analiștii să înțeleagă evoluțiile Bitcoin în contextul condițiilor financiare globale, și nu doar ca evenimente izolate din domeniul criptomonedelor.
- Prognozarea ciclurilor: Oferă o metodă structurată de a anticipa momentul în care piețele ar putea trece de la o atitudine de asumare a riscului la una de evitare a riscului.
- Prezentare generală a portofoliului: Explică de ce diversificarea tradițională s-a slăbit și de ce activele digitale au devenit forme cu beta ridicat ale lichidității globale.
- Conștientizarea la nivel de piețe: Face legătura între Bitcoin și acțiuni, obligațiuni și mărfuri, evidențiind dependența comună a acestora de fluxurile de lichiditate.
Riscuri și limitări
Deși este performant, modelul prezintă anumite limitări.
- Riscul de simplificare: Ecuația (PIB = populație + productivitate + datorie) nu ține seama de șocurile geopolitice, de progresele tehnologice și de perturbările din lanțul de aprovizionare.
- Incertitudinea politică: Băncile centrale își pot schimba strategia brusc, ceea ce îngreunează previziunile privind lichiditatea.
- Revigorarea productivității: Progresele înregistrate în domeniul inteligenței artificiale sau al automatizării ar putea restabili creșterea economică bazată pe productivitate, subminând ipotezele modelului.
Din aceste motive, „The Everything Code” ar trebui privit ca un cadru de referință, nu ca un instrument de predicție deterministă.
Compararea modelului „The Everything Code” cu alte modele
Această comparație arată că modelele de lichiditate macroeconomică oferă o explicație mai solidă, în timp real, a performanței Bitcoin decât indicatorii bazati exclusiv pe date din lanțul de blocuri sau pe emisiune.
Concluzie: Lichiditatea ca variabilă principală
Cartea „The Everything Code” sintetizează o evoluție macroeconomică de un deceniu într-o singură idee: Lichiditatea este motorul tuturor lucrurilor.
Începând cu anul 2008, creșterea datoriei și lichiditatea generată de politicile economice au înlocuit creșterea organică ca fundament al piețelor globale. Bitcoin, care a apărut în timpul acestei tranziții, a devenit în mod firesc atât o reflectare, cât și un beneficiar al expansiunii lichidității.
Prin înțelegerea acestui cadru, analiștii pot interpreta Bitcoin nu ca pe o excepție speculativă, ci ca parte a unui ciclu global de lichiditate mult mai amplu – unul care continuă să definească comportamentul activelor în 2026 și în anii următori.
