• Home
• Get Started
• What Is Staking

Ce este staking-ul?

Staking-ul este o modalitate prin care oamenii își pot bloca criptomonedele sau activele digitale pentru a câștiga recompense în timp. Staking-ul criptomonedelor este asemănător cu depunerea banilor într-o bancă. Băncile au nevoie de depozitele clienților pentru a crea împrumuturi pentru alte persoane și afaceri. Pentru a stimula depozitele clienților, băncile oferă dobândă. Staking-ul funcționează într-un mod similar. Criptomonedele staked sunt blocate într-un proiect. Proiectul folosește apoi aceste monede staked pentru a-și menține operațiunile, cum ar fi validarea tranzacțiilor. Și, la fel cum o bancă plătește dobândă pe depozite, proiectul cripto oferă recompense pentru staking-ul criptomonedelor. Astfel, atât băncile, cât și rețelele cripto folosesc activele pe care le primesc (bani sau cripto) pentru a opera (a crea împrumuturi sau a valida tranzacții) și ambele oferă stimulente (dobândă sau recompense de staking) pentru a încuraja oamenii să furnizeze aceste active.

Utilizați aplicația multichain Bitcoin.com Wallet, de încredere pentru milioane de utilizatori pentru a cumpăra, vinde, tranzacționa și gestiona în siguranță și cu ușurință bitcoin și cele mai populare criptomonede. Stake VERSE, tokenul oficial de utilitate și recompense al Bitcoin.com, cu ușurință pe Verse DEX.

Istoria Staking-ului de Criptomonede

Definiția originală a staking-ului descrie un proces de menținere a funcționării unei rețele blockchain. Oamenii participă la validarea tranzacțiilor pe o rețea blockchain prin deținerea și blocarea unei anumite cantități din criptomoneda acelei rețele blockchain într-un portofel. În schimb, primesc o recompensă. De-a lungul timpului, acest caz de utilizare restrâns s-a extins într-o definiție mai generală pentru a descrie momentul în care oamenii blochează o criptomonedă sau un activ digital în schimbul unei recompense în timp.

Staking-ul de criptomonede a evoluat ca răspuns la provocările întâmpinate de mecanismul inițial de consens, Proof of Work (PoW), care a fost introdus de Bitcoin. Să parcurgem progresia istorică care a dus la conceptul de staking.

Proof of Work și Provocările Sale

Conceptul de criptomonede a fost adus la viață pentru prima dată de Bitcoin, imaginat de o entitate (sau individ) cunoscută sub numele de Satoshi Nakamoto. Rețeaua Bitcoin se bazează pe un mecanism de consens numit Proof of Work (PoW) pentru a valida tranzacțiile și a adăuga blocuri noi în blockchain. În PoW, minerii concurează între ei pentru a rezolva probleme matematice complexe, iar primul care rezolvă problema are oportunitatea de a adăuga următorul bloc în blockchain și de a primi o recompensă în Bitcoin.

Cu toate acestea, PoW se confruntă cu mai multe provocări. Este consumatoare de energie, deoarece necesită multă putere de calcul pentru a rezolva puzzle-urile. În plus, PoW nu poate gestiona multe tranzacții pe secundă, limitând debitul rețelei.

Introducerea Proof of Stake

Ca răspuns la aceste probleme, a fost propus un nou mecanism de consens, Proof of Stake (PoS). Ideea a fost introdusă pentru prima dată într-o postare pe forumul Bitcointalk din 2011 de un utilizator numit QuantumMechanic.

Spre deosebire de PoW, PoS selectează validatori pentru a adăuga blocuri noi în blockchain pe baza numărului de monede pe care le dețin și sunt dispuși să le "stakeze" ca garanție. Acest lucru elimină necesitatea puterii de calcul ca factor decisiv, făcându-l mai puțin consumator de energie și potențial mai descentralizat.

Evoluția Staking-ului

Prima criptomonedă care a implementat PoS a fost Peercoin, lansată în 2012. Inovația Peercoin a fost utilizarea PoS pentru a crea monede noi, complementând mecanismul său PoW, care a fost folosit pentru procesarea tranzacțiilor. Acest sistem hibrid a avut ca scop găsirea unui echilibru între securitatea oferită de PoW și eficiența energetică oferită de PoS.

Ideea de staking a evoluat odată cu anunțul Ethereum din 2014 privind planurile sale de a trece de la PoW la PoS prin actualizarea Ethereum 2.0, cunoscută și sub numele de Serenity. Acest lucru a adus conceptul de staking în prim-plan, deoarece Ethereum este unul dintre cele mai mari proiecte de criptomonede.

Alte blockchain-uri precum Tezos, Cardano și Polkadot au adoptat, de asemenea, PoS, popularizând și mai mult ideea de staking. Aceste proiecte au introdus și conceptul de delegare a mizei, permițând utilizatorilor să-și delege puterea de staking către validatori, facilitând participarea utilizatorilor obișnuiți la staking fără a avea nevoie de cunoștințe tehnice sau cantități mari de criptomonedă.

Practici Moderne de Staking

Astăzi, staking-ul a devenit o parte majoră a industriei criptomonedelor. Bursele centralizate de criptomonede au început chiar să ofere servicii de staking centralizate utilizatorilor lor - o mișcare care pare să submineze natura descentralizată pentru care a fost creat staking-ul inițial. În plus, staking-ul a devenit integral pentru protocoalele de finanțe descentralizate (DeFi), unde este folosit pentru a securiza rețelele, a valida tranzacțiile, a vota asupra deciziilor de guvernanță și a crește proiecte noi de la zero.

De ce oamenii fac staking cu criptomonede?

1. Venit pasiv: Staking-ul oferă o modalitate pentru posesorii de criptomonede de a câștiga venit pasiv. Prin simpla deținere și staking a criptoactivelor lor, participanții pot câștiga recompense de staking, similar cu câștigarea de dobândă la un cont de economii la bancă.
2. Securitate crescută: Pentru blockchain-urile PoS, cu cât sunt mai multe monede staked, cu atât rețeaua devine mai sigură. Staking-ul adaugă un strat suplimentar de securitate rețelei, deoarece activitățile malițioase ar necesita controlul majorității tuturor token-urilor staked - un demers costisitor.
3. Influență asupra rețelei sau protocolului: Unele criptoactive permit utilizatorilor care fac staking cu token-uri să aibă un cuvânt de spus în guvernanța rețelei sau protocolului. Acest lucru include votarea asupra propunerilor legate de actualizări sau modificări ale proiectului. Cu cât un utilizator face staking cu mai multe token-uri, cu atât are mai multă putere de vot. Votanții pot, de exemplu, să ajute la determinarea ratei de recompensă pentru staking.
4. Susținerea unui proiect: Când oamenii își blochează token-urile, oferă un sprijin de bază pentru un proiect. Ei își arată încrederea în token și în proiect. Cantitatea de token-uri staked este o metrică disponibilă public pe care indivizii și afacerile o pot folosi pentru a evalua sprijinul comunității. Proiectele cu mai mult sprijin comunitar atrag adesea mai multă atenție și investiții.

Ce sunt Token-urile de Staking Lichid?

Staking-ul lichid este o dezvoltare relativ nouă în lumea criptomonedelor care încearcă să abordeze unul dintre principalele dezavantaje ale staking-ului, care este ilichiditatea activelor staked.

Când un utilizator își staked criptomonedele într-o rețea PoS, activele staked sunt adesea blocate într-un contract inteligent pentru o perioadă de timp stabilită, timp în care activele nu pot fi vândute sau tranzacționate. Acest lucru poate fi incomod pentru cei care fac staking, mai ales în condiții de piață volatile.

Staking-ul lichid abordează această problemă prin emiterea de token-uri, adesea numite derivate de staking sau token-uri de staking lichid, care reprezintă deținerea activelor staked. Aceste token-uri pot fi liber tranzacționate, vândute sau folosite ca garanție în alte aplicații DeFi, în timp ce activele subiacente rămân staked în rețea.

Iată o prezentare generală de bază a modului în care funcționează de obicei procesul:

1. Un utilizator își staked criptomoneda într-un protocol de staking care suportă staking lichid.
2. În schimb, protocolul emite o cantitate corespunzătoare de token-uri de staking lichid. Rata la care aceste token-uri sunt emise de obicei oglindește valoarea activelor staked.
3. Aceste token-uri reprezintă activele staked ale utilizatorului și orice potențiale recompense de staking. Ele pot fi liber tranzacționate sau folosite în alte protocoale DeFi, oferind lichiditate utilizatorului.
4. Dacă utilizatorul dorește să-și răscumpere activele staked, poate returna token-urile de staking lichid către protocol, care va elibera apoi activele staked și orice recompense de staking.

Câteva exemple de platforme care oferă servicii de staking lichid sunt Lido, care oferă staking lichid pentru Ethereum 2.0, și Stafi, o platformă dedicată pentru derivate de staking.

Avantaje și Dezavantaje ale Staking-ului de Criptomonede

Staking-ul oferă o serie de avantaje distincte, dar vine și cu o parte echitabilă de dezavantaje. Iată câteva puncte cheie de luat în considerare.

Avantajele Staking-ului de Criptomonede

1. Venit pasiv: Unul dintre principalele avantaje ale staking-ului este că poate genera un flux constant de venit pasiv. Prin deținerea și staking-ul monedelor lor, utilizatorii câștigă recompense, similar cu câștigarea dobânzii la banii depuși într-un cont de economii.
2. Eficiență energetică: Staking-ul este mult mai eficient energetic decât mineritul, care necesită o putere de calcul substanțială și un consum de energie. Prin contrast, staking-ul necesită puțin mai mult decât o conexiune stabilă la internet și câteva monede staked.
3. Securitate crescută: În sistemele Proof of Stake, cu cât sunt mai multe monede staked, cu atât rețeaua devine mai sigură. Acest lucru se datorează faptului că orice atac asupra rețelei ar necesita o majoritate a tuturor monedelor staked, ceea ce ar fi prohibitiv de scump.
4. Participare în guvernanță: În unele blockchain-uri, staking-ul oferă utilizatorilor și dreptul de a participa la guvernanța rețelei. Acest lucru ar putea include votarea asupra schimbărilor propuse în protocoalele sau regulile rețelei.
5. Perioade de blocare: Multe programe de staking solicită utilizatorilor să-și blocheze monedele pentru o perioadă stabilită de timp. În această perioadă, monedele staked nu pot fi vândute sau tranzacționate, ceea ce ar putea fi un dezavantaj dacă prețul de piață se schimbă în mod nefavorabil.

Dezavantajele Staking-ului de Criptomonede

1. Risc de pierdere: Dacă o rețea este compromisă sau dacă un pool de staking este prost gestionat, utilizatorii ar putea pierde potențial toate monedele pe care le-au staked.
2. Slashing: În unele sisteme de staking, dacă un nod validator devine offline sau nu validează corect, o parte din monedele staked (atât monedele propri ale validatorului, cât și cele delegate către acesta) pot fi "slashed" sau pierdute ca penalizare.
3. Inflație: Deși recompensele de staking pot oferi un venit atractiv, ele măresc și oferta de monede în circulație. Acest lucru poate duce potențial la inflație, care ar putea devaloriza monedele în timp.
4. Complexitate: Pentru unii utilizatori, complexitatea staking-ului poate fi un descurajant. Unele metode de staking necesită o cunoaștere tehnică considerabilă, făcându-le mai puțin accesibile pentru utilizatorii mai puțin cunoscători de tehnologie.

Cum să faci Staking cu Criptomonede

Procesul de staking poate varia între diferite proiecte, dar pașii generali implică de obicei următoarele:

1. Achiziționează token-ul: Identifică proiectul pentru care dorești să faci staking și cumpără sau schimbă în token-ul corespunzător pentru acel proiect. Va trebui să-ți pui token-urile într-un portofel cripto, de preferință un portofel auto-custodial precum aplicația Wallet Bitcoin.com.
2. Fă staking cu token-urile tale: Urmează instrucțiunile proiectului despre cum să faci staking. De obicei, va exista o interfață, uneori la fel de simplă ca apăsarea unui buton "Stake".
3. Câștigă recompense: După ce ai început să faci staking cu token-urile tale, tot ce rămâne de făcut este să aștepți și să colectezi recompensele tale. Frecvența și mărimea acestor recompense pot depinde de mulți factori, inclusiv numărul de token-uri cu care faci staking și rata generală de staking pe rețea.

Pentru un exemplu specific, învață cum să faci staking cu token-ul VERSE folosind aplicația Wallet Bitcoin.com în videoclipul de mai jos. Poți afla totul despre staking-ul VERSE aici.