Ce este staking-ul?

Staking-ul este o modalitate prin care oamenii își pot bloca criptomonedele sau activele digitale pentru a câștiga recompense în timp. Staking-ul criptomonedelor este asemănător cu depunerea banilor într-o bancă. Băncile au nevoie de depozitele clienților pentru a crea împrumuturi pentru alte persoane și afaceri. Pentru a stimula depozitele clienților, băncile oferă dobândă. Staking-ul funcționează într-un mod similar. Criptomonedele staked sunt blocate într-un proiect. Proiectul folosește apoi aceste monede staked pentru a-și menține operațiunile, cum ar fi validarea tranzacțiilor. Și, la fel cum o bancă plătește dobândă pe depozite, proiectul cripto oferă recompense pentru staking-ul criptomonedelor. Astfel, atât băncile, cât și rețelele cripto folosesc activele pe care le primesc (bani sau cripto) pentru a opera (a crea împrumuturi sau a valida tranzacții) și ambele oferă stimulente (dobândă sau recompense de staking) pentru a încuraja oamenii să furnizeze aceste active.

Utilizați aplicația multichain Bitcoin.com Wallet, de încredere pentru milioane de utilizatori pentru a cumpăra, vinde, tranzacționa și gestiona în siguranță și cu ușurință bitcoin și cele mai populare criptomonede. Stake VERSE, tokenul oficial de utilitate și recompense al Bitcoin.com, cu ușurință pe Verse DEX.

Istoria Staking-ului de Criptomonede

Definiția originală a staking-ului descrie un proces de menținere a funcționării unei rețele blockchain. Oamenii participă la validarea tranzacțiilor pe o rețea blockchain prin deținerea și blocarea unei anumite cantități din criptomoneda acelei blockchain într-un portofel. În schimbul acestui lucru, ei primesc o recompensă. De-a lungul timpului, acest caz de utilizare restrâns s-a extins într-o definiție mai generală pentru a descrie momentul în care oamenii blochează o criptomonedă sau un activ digital în schimbul unei recompense în timp.

Staking-ul de criptomonede a evoluat ca un răspuns la provocările întâmpinate de mecanismul original de consens, Dovada Muncii (PoW), care a fost introdus de Bitcoin. Să parcurgem progresia istorică care a condus la conceptul de staking.

Dovada Muncii și Provocările Sale

Conceptul de criptomonede a fost adus la viață pentru prima dată de Bitcoin, conceput de o entitate (sau individ) cunoscută sub numele de Satoshi Nakamoto. Rețeaua Bitcoin se bazează pe un mecanism de consens numit Dovada Muncii (PoW) pentru a valida tranzacțiile și a adăuga blocuri noi pe blockchain. În PoW, minerii concurează între ei pentru a rezolva probleme matematice complexe, iar primul care rezolvă problema are oportunitatea de a adăuga următorul bloc pe blockchain și de a primi o recompensă în Bitcoin.

Cu toate acestea, PoW se confruntă cu mai multe provocări. Este intensiv din punct de vedere energetic, deoarece necesită multă putere computațională pentru a rezolva puzzle-urile. În plus, PoW nu poate gestiona multe tranzacții pe secundă, limitând capacitatea rețelei.

Introducerea Dovada Mizei

Ca răspuns la aceste probleme, a fost propus un nou mecanism de consens, Dovada Mizei (PoS). Ideea a fost introdusă pentru prima dată într-o postare pe forumul Bitcointalk din 2011 de un utilizator numit QuantumMechanic.

Spre deosebire de PoW, PoS selectează validatori pentru a adăuga noi blocuri pe blockchain pe baza numărului de monede pe care le dețin și sunt dispuși să le "parieze" ca garanție. Acest lucru elimină necesitatea puterii computaționale ca factor decisiv, făcându-l mai puțin intensiv din punct de vedere energetic și potențial mai descentralizat.

Evoluția Staking-ului

Prima criptomonedă care a implementat PoS a fost Peercoin, lansată în 2012. Inovația Peercoin a fost utilizarea PoS pentru emisia de monede noi, completând mecanismul său PoW, care era folosit pentru procesarea tranzacțiilor. Acest sistem hibrid a avut ca scop găsirea unui echilibru între securitatea PoW și eficiența energetică a PoS.

Ideea de staking a evoluat odată cu anunțul Ethereum din 2014 despre planurile sale de a trece de la PoW la PoS prin upgrade-ul Ethereum 2.0, cunoscut și sub numele de Serenity. Acest lucru a adus conceptul de staking în lumina reflectoarelor, deoarece Ethereum este unul dintre cele mai mari proiecte de criptomonede.

Alte blockchain-uri precum Tezos, Cardano și Polkadot au adoptat și ele PoS, popularizând și mai mult ideea de staking. Aceste proiecte au introdus, de asemenea, conceptul de delegare a mizelor, permițând utilizatorilor să-și delege puterea de staking către validatori, făcându-l mai ușor pentru utilizatorii obișnuiți să participe la staking fără a avea nevoie de cunoștințe tehnice sau cantități mari de criptomonede.

Practici Moderne de Staking

Astăzi, staking-ul a devenit o parte majoră a industriei criptomonedelor. Bursele criptografice centralizate au intrat chiar în acțiune, oferind servicii de staking centralizate utilizatorilor lor - o mișcare care pare să submineze natura descentralizată pentru care staking-ul a fost creat inițial. În plus, staking-ul a devenit o parte integrantă a protocoalelor de Finanțe Descentralizate (DeFi), unde este folosit pentru a securiza rețele, a valida tranzacții, a vota asupra deciziilor de guvernanță și a crește noi proiecte de la zero.

De ce oamenii mizează criptomonede?

1. Venit pasiv: Staking-ul oferă o modalitate pentru deținătorii de criptomonede de a câștiga venit pasiv. Prin simpla deținere și staking a criptoactivelor lor, participanții pot câștiga recompense de staking, similar cu câștigarea dobânzii la economii într-un cont bancar.
2. Securitate crescută: Pentru blockchain-urile PoS, cu cât sunt mizate mai multe monede, cu atât rețeaua devine mai sigură. Staking-ul adaugă un strat suplimentar de securitate rețelei, deoarece activitățile rău intenționate ar necesita controlul majorității tuturor token-urilor mizate - un efort costisitor.
3. Influență asupra rețelei sau protocolului: Unele criptoactive permit utilizatorilor care mizează token-uri să aibă un cuvânt de spus în guvernanța rețelei sau protocolului. Acest lucru include votarea asupra propunerilor de actualizări sau schimbări ale proiectului. Cu cât un utilizator mizează mai multe token-uri, cu atât are mai multă putere de vot. Alegătorii pot, de exemplu, să ajute la determinarea ratei de recompensare pentru staking.
4. Sprijinirea unui proiect: Când oamenii își blochează token-urile, oferă sprijin de bază unui proiect. Ei își arată încrederea în token și în proiect. Cantitatea de token-uri mizate este o metrică disponibilă publicului pe care indivizii și afacerile o pot folosi pentru a evalua sprijinul comunității. Proiectele cu mai mult sprijin comunitar atrag adesea mai multă atenție și investiții.

Ce sunt Token-urile de Staking Lichid?

Staking-ul lichid este o dezvoltare relativ nouă în lumea criptomonedelor care încearcă să abordeze unul dintre principalele dezavantaje ale staking-ului, și anume ilichiditatea activelor mizate.

Când un utilizator mizează criptomonedele sale într-o rețea PoS, activele mizate sunt adesea blocate într-un contract inteligent pentru o perioadă de timp stabilită, timp în care activele nu pot fi vândute sau tranzacționate. Acest lucru poate fi incomod pentru cei care mizează, mai ales în condiții de piață volatile.

Staking-ul lichid abordează această problemă prin emiterea de token-uri, adesea numite derivate de staking sau token-uri de staking lichid, care reprezintă proprietatea activelor mizate. Aceste token-uri pot fi tranzacționate liber, vândute sau folosite ca garanție în alte aplicații DeFi, în timp ce activele subiacente rămân mizate în rețea.

Iată o prezentare generală de bază a modului în care funcționează de obicei procesul:

1. Un utilizator mizează criptomoneda sa într-un protocol de staking care suportă staking-ul lichid.
2. În schimb, protocolul emite o cantitate corespunzătoare de token-uri de staking lichid. Rata la care aceste token-uri sunt emise reflectă de obicei valoarea activelor mizate.
3. Aceste token-uri reprezintă activele mizate ale utilizatorului și orice potențiale recompense de staking. Ele pot fi tranzacționate liber sau folosite în alte protocoale DeFi, oferind lichiditate utilizatorului.
4. Dacă utilizatorul dorește să își răscumpere activele mizate, poate returna token-urile de staking lichid protocolului, care va elibera apoi activele mizate și orice recompense de staking.

Unele exemple de platforme care oferă servicii de staking lichid sunt Lido, care oferă staking lichid pentru Ethereum 2.0, și Stafi, o platformă dedicată pentru derivate de staking.

Avantaje și Dezavantaje ale Staking-ului de Criptomonede

Staking-ul oferă o serie de avantaje distincte, dar vine și cu o parte de dezavantaje. Iată câteva puncte cheie de luat în considerare.

Avantajele Staking-ului de Crypto

1. Venit pasiv: Unul dintre principalele avantaje ale staking-ului este că poate genera un flux constant de venit pasiv. Prin deținerea și staking-ul monedelor lor, utilizatorii câștigă recompense, similar cu modul în care cineva câștigă dobândă la banii depuși într-un cont de economii.
2. Eficiență energetică: Staking-ul este mult mai eficient energetic decât mineritul, care necesită putere computațională și consum energetic substanțial. Prin contrast, staking-ul necesită puțin mai mult decât o conexiune stabilă la internet și câteva monede mizate.
3. Securitate crescută: În sistemele Proof of Stake, cu cât sunt mizate mai multe monede, cu atât rețeaua devine mai sigură. Acest lucru se datorează faptului că orice atac asupra rețelei ar necesita o majoritate a tuturor monedelor mizate, ceea ce ar fi prohibitiv de costisitor.
4. Participare la guvernanță: În unele blockchain-uri, staking-ul oferă, de asemenea, utilizatorilor dreptul de a participa la guvernanța rețelei. Acest lucru poate include votarea asupra schimbărilor propuse ale protocoalelor sau regulilor rețelei.
5. Perioade de blocare: Multe programe de staking necesită ca utilizatorii să își blocheze monedele pentru o perioadă de timp stabilită. În această perioadă, monedele mizate nu pot fi vândute sau tranzacționate, ceea ce ar putea fi un dezavantaj dacă prețul de piață se modifică nefavorabil.

Dezavantajele Staking-ului de Crypto

1. Risc de pierdere: Dacă o rețea este compromisă sau dacă un fond de staking este gestionat prost, utilizatorii ar putea pierde toate monedele pe care le-au mizat.
2. Slashing: În unele sisteme de staking, dacă un nod validator se deconectează sau nu validează corect, o parte din monedele mizate (atât monedele proprii ale validatorului, cât și cele delegate acestuia) pot fi "tăiate" sau pierdute ca penalizare.
3. Inflație: Deși recompensele de staking pot oferi un venit atractiv, ele cresc și oferta de monede în circulație. Acest lucru poate duce potențial la inflație, care poate devaloriza monedele în timp.
4. Complexitate: Pentru unii utilizatori, complexitatea staking-ului poate fi un factor descurajant. Unele metode de staking necesită un nivel destul de mare de cunoștințe tehnice, făcându-le mai puțin accesibile pentru utilizatorii mai puțin pricepuți în tehnologie.

Cum să Mizezi Cripto

Procesul de staking poate varia între diferite proiecte, dar pașii generali implică de obicei următoarele:

1. Achiziționarea token-ului: Identifică proiectul pentru care dorești să mizezi și cumpără sau schimbă în token-ul corespunzător pentru acel proiect. Va trebui să-ți pui token-urile într-un portofel cripto, de preferat un portofel de custodie proprie, precum aplicația Bitcoin.com Wallet.
2. Mizează-ți token-urile: Urmează instrucțiunile proiectului despre cum să mizezi. De obicei, va exista o interfață, uneori la fel de simplă ca și apăsarea unui buton "Stake".
3. Câștigă recompense: După ce ai început să îți mizezi token-urile, tot ce rămâne de făcut este să aștepți și să colectezi recompensele. Frecvența și dimensiunea acestor recompense pot depinde de mulți factori, inclusiv de numărul de token-uri pe care le mizezi și de rata generală de staking pe rețea.

Pentru un exemplu specific, învață cum să mizezi token-ul VERSE folosind aplicația Bitcoin.com Wallet în videoclipul de mai jos. Poți învăța totul despre staking-ul VERSE aici.